Hera, 8 maiu 2026 – Provedoria Direitus Humanus no Justisa (PDHJ), iha kooperasaun ho FALINTIL-Força Defesa Timor-Leste (F-FDTL) no Unidade Apoiu Direitus Humanus Nasoins Unidas (UADU), realiza ho susesu treinamentu kona-ba direitus humanus durante semana ida ba militár 21 husi Komponente Navál iha Hera, ne’ebé kompostu husi mane 18 no feto 3, hahu husi loron 4 too 8 maiu 2026.
Iha serimónia abertura, Provedór Direitus Humanus, Virgílio da Silva Guterres “Lamukan” subliña ho klaru Artigu 146 husi Konstituisaun Repúblika Demokrátika Timor-Leste (RDTL) ne’ebé define katak Forsa Defesa iha responsabilidade boot atu garante independénsia nasionál, integridade territoriál, no liberdade no seguransa populasaun nian hasoru agresaun ka ameasa esterna, hodi mantén la partisan no obedese ba órgun soberanu sira tuir Konstituisaun no lei sira.
Guterres esplika katak alende kapasidade tékniku, militár sira mós presiza kapasidade komunikasaun ne’ebé di’ak atu bele interaje ho komunidade no sidadaun ordináriu durante operasaun sira. “Treinamentu direitus humanus hanesan ne’e iha papel ne’ebé fundamentál atu ekipa ita-nia forsa defesa ho koñesimentu konaba direitus humanus ne’ebé ajuda tebes sira durante operasaun,” nia dehan iha ninia diskursu.
Provedór hatutan katak disiplina mak poder ne’ebé lidera militár, ne’ebé dala barak asosia ho forsa armada. “Buat ida importante bainhira lida ho komunidade mak respeitu ba direitus humanus. Imi mak ajente ba direitus umanus no disiplina.”
Provedór reitera fila-fali kona-ba papel konstitusionál PDHJ tuir Artigu 27, no hateten katak hamatan ba PNTL, Forsa Defesa no Guarda Prizionál ne’e define klaru iha estatutu PDHJ ni’an. Ne’e maka razaun PDHJ kontinua halo treinamentu direitus humanus ba instituisaun respeitadu tolu ne’e ho regular.
Iha ninia liafuan ikus, Provedór fo hanoin fila-fali ba militár sira atu lori moris no pratika espíritu FALINTIL iha sira-nia serbisu loron-loron. “FALINTIL mak memoria institusionál ne’ebé lori domin ba sidadaun sira, proteje sira, no kontinua konsidera sira hanesan bee, no exercitu hanesan ikan. Se la iha bee, ikan mate.”
Treinamentu loron lima ne’e taka ofisialmente husi Provedóra-Adjunta Direitus Humanus, Maria Marília da Costa, iha prezensa Segundu Komandante Komponente Navál, Kapitão Fragata Graduadu Nicolau Sousa Guterres, no Konselleira Prinsipal Direitus Humanus Nasoins Unidas, Raja Azwan Petra.
Iha ninia diskursu taka, Provedóra-Adjunta espresa nia orgullu boot ba formandu 21 ne’ebé prontu atu kontinua hala’o sira-nia serbisu ba nasaun ho dedikasaun. “Soldadu sékulu 21 nia arma maka dixiplina, sira nia munisaun maka koñesimentu, no sira nia forsa ikus maka respeitu ba povu,” nia hatete.
Nia destaka lisaun tolu: Primeiru, knaar F-FDTL ne’e sagradu, tanba Konstituisaun fó misaun atu garante independénsia, integridade territoriál, no seguransa. Segundu, direitus umanus la’ós obstákulu ba misaun — Lei Konflitu Armadu hateten katak respeita direitus umanus halo misaun sai forte liután. Terseiru, militár maka imajen Estadu nian.
“Bainhira povu Ataúro haree ró F-FDTL ida hakbesik, sira haree imi nia farda, imi nia hahalok. Se imi trata ema ho respeitu, povu sei dehan: ‘Ne’e ami nia forsa. Ne’e ami nia maun-alin sira'”, nia hatete ba pesoál naval sira.
Nia husik dezafiu ida: “Sertifikadu ne’ebé imi simu ohin la’ós rohan. Ida-ne’e maka inísiu atu sai ajente mudansa nian. PDHJ nia odamatan nakloke nafatin ba kooperasaun kontínua. Hamutuk ita sei harii F-FDTL ida ne’ebé povu fiar, nasaun orgullu, no mundu respeita.”
This post is also available in: English


